Skip to main content

pasi grei facuti invers - milioane de greseli


mesaj nefinalizat. din lipsa. 

mi-a luat mult timp sa inteleg sau sa ma prefac. nu am inteles mai nimic. poate doar ca...uneori prezenta ta ma imbolnaveste de amnezie. 
si cad in visare, trecand cu vederea tot negrul in care am trait atatia ani. acum e gri. oare vreodata culoarea se va deschide? mai punem decolorant pe suflet, ce poate sa fie rau...
aparent cercul imi spune ca tine de mine. tine de mine sa tot. insa doar sutele de nopti stiu ca daca ar fi fost asa simplu, te-as fi smult din piept cu un cutit ca sa ma razbun pentru tot ce am trait. 
nu, nu a tinut de mine iar nimeni nu intelege. iar prin nimeni, ma refer la mine. 
(te-am visat fericit in poze cu fata ta, pe care nu ovazusem niciodata alaturi de tine. si m-am cutremurat. puternic. fara a ma mai abtine. o scurta durere pricinuita de neputinta, neputinta de a intelege de ce.)
cocotata pe cai mari, ma tin departe de tot ce mi-ar putea pune un pic de negru in esenta mea...
de parca ar conta, s-a oprit secundarul, minutarul si inima mea cand m-ai suni tu...
stii, mereu mi-a fost frica de faptul ca...intr-o zi, voi intreba cine e? fugarita de faptul ca anii ne-au facut sa ne uitam vocile.
13 minute mi-ai povestit de tine. 13 -  doar nu puteam noi sa avem noroc.
insa, n-am sa te mint - am simtit ca-mi curge din nou sange prin vene in momentul in care te-am auzit... 
a revenit drogul meu: sarea si piperul din viata mea
nu-ti mai auzisem vocea de peste doi ani si, cu un singur nume am revenit la viata.
nu m-ai uitat de tot. nu am inteles ce vrei sa faci.

azi imi promit ca "intr-o zi, nici nu o sa mai stim de noi" nu va exista. oare ma va tine promisiunea? de ce-am facut-o? de dor, de trecerea timpului. (asta imi promiteam ieri, azi revin din nou in tacere) - sa nu ma fac de ras.

nu am stiut niciodata cat dor putea sa imi fie de tine, esti unic, esti al meu pe veci, te iubesc atat de mult incat nu stiu cum sa ma comport. sufletul meu nu a incetat o secunda sa te iubeasca. si atat de tare imi lipsesti incat s-a vazut, cu ochiul liber. 
Mi-e dor de dragoste sincera si dezinteresata. M-am schimbat asa mult si totusi am ramas la fel. Fiecare clipa aproape de tine, timp de o noapte, a parut o secunda care s-a incheiat prost. Pentru mine. Asa patesc eu mereu. Ies pe minus. Mare blestem. 

dar trebuie sa ma trezesc la realitate, nu mai esti si nici nu vrei sa mai fii pentru mine. iar ce e mai grav e ca nu stiu niste raspunsuri si nu stiu cui sa le adresez. 
iata aici bucurie in forma pura: m-am fericit cu frica de oricine care mi-a furat absolut tot ceea ce aveai doar pentru mine. si, da e posibil sa ma insel.
amintiri din vremea cand eu iti eram slabiciune iar mie nu imi ramanea nimic decat sa fiu fericita. intr-o singura noapte, am calatorit in timp. adrenalina si adhd. 
ieri eram fericita si in avantaj, ma sunasei si mi-ai scris sa ne vedem. iar eu retinuta, calculata,nu am dat niciun curs. dar sper ca nu te-ai ingrijorat prea tare, ma stii, cald stramb, asa ca am lovit cu ratiunea de pamant in cateva ore.  
mi-e teama sa scriu finalul, m-am facut de ras. viata mea e un job. uneori a trebuit, fortata de imprejurari, sa il schimb, pentru unul mai bun. alteori a trebuit sa pun in balanta intre viitorul meu pe termen lung, facilitatile cu care ma simt confortabil. Mi-am facut calcule, si nici n-am avut atatea variante pe cat credeam. Daca nu mi-esti tu poveste, doar bifez lucrurile care imi trebuiesc si trec cuminte prin viata. Validata? Desigur.
Distractia mea care sigur s-ar fi terminat rau pentru mine s-a incheiat si mai brusc. 
Vezi despre mine ca nimeni nu a reusit sa te inlocuiasca. Si, cine as fi eu sa te contrezic.

Trec prin ore, zile, luni ani in liniste. Nu am nimic ce sa iti doresc. 

Mi-e greu sa te stiu aproape si sa nu ne vorbim.
Mi-amintesc cum ma uitam in ochii tai asteptand complet naiv sa imi spui ca...totul a fost o farsa iar noi vom trai un basm - noi doi - cu happy end.

Comments

Popular posts from this blog

tu. doar tu.

Eu: Momente in care mie mi-a lipsit mereu cate ceva. Cate un zambet, cate o fraza, cate o privire, astfel incat sa nu fie niciodata tabloul complet. Ne nastem cu piese lipsa, cu jumate de suflet in alt capat al lumii si alergam continuu sa gasim oameni care sa ne completeze.  Visam de mici la ceva doar al nostru... o casa, o masina, un job, o iubire; Si le dobandim. Insa nu la timpul potrivit. Unele vin prea devreme, cand esti inca prea prost sa intelegi ce conteaza defapt, altele prea tarziu , cand esti plecat fie in trecut , in incercarea de-a recupera lucruri pierdute si vise casate de viata, fie intr-o lume paralela , care speri zi de zi, sa-ti ofere toate la un loc.  Ne-am nascut incompleti si trebuie sa ne ducem handicapul asta moment cu moment. Mi-ar placea sa stie ca, de cand l-am vazut mi-am propus sa adun intreaga lume-n sinea mea si s-o inchid acolo. Sa-mi umplu golurile din mine cu o parte din fiecare. Sa nu mai fiu nevoita sa astept, sa fug si sa lupt...

10 ani. La multi ani!

Realitatea e ca nu am putut niciodata sa scriu despre altcineva. Am incercat. De cateva ori...foarte hotarata, cont nou cu parola. Am facut copiute din ce zic altii online si degetele mi se blocau pe tastaruta. Abandon. Cat despre tine, stii ca imi numar zilele in care nu-mi esti. Te-am sunat dupa 4 luni, te-am sorbit acum 4 luni... ce ar mai fi de zis. Ne-am luat ramas bun de prea mult timp. Oricum, nu mai era nimic acolo, numai cele mai frumoase amintiri, cele mai dureroase de fapt. Ce valoreaza cele mai frumoase amintiri cand anii trec fara noi? Nu mai esti omul meu. Nu mai stiu cine esti. Te-am auzit, mi-ai recunoacut vocea de la prima inflexiune. Te-a sunat si ieri... fara curaj insa, nu am indraznit decat sa respir in receptor... de aceea mi-ai inchis. Insa combinatia mea de kent4, sora mai mica a lui kent8 si ceva alcool mi-a dat curaj sa nu iti recunosc ca-s melancolica. Tu esti vreodata? Va mai conta vreodata? De ce? De ce orice raspuns. Sa te distrezi in Vama. O...

Sa nu te increzi in mine!

Acesta e tot farmecul inceputurilor. Au miros de nou, de curiozitate , gust care parca l-ai mai simtit si totusi nu e acelasi . Are o aroma pe care vrei s-o simti, la nesfarsit- crezi atunci -. Nu trebuie sa te straduiesti prea mult. El te accepta, te iubeste, te lasa sa gresesti, te iarta, te ia in brate, iti promite, iti arata, iti demonstreaza, iti aduce flori, iti lasa masina si merge pe jos, doar sa-ti poti tu rezolva treburile, nu ti pune zeci de intrebari, te alinta, te ia in brate, transforma orice zi intr-o sarbatoare , multumindu-ti ca l-ai ales, desi aveai atatea optiuni. Si farmecul trece. El devine gelos. Posesiv. Uita ca l-ai acceptat in viata ta, desi altii stateau la rand. Orice gest, devine o povara. Se supara. Tranteste usa. Sparge paharul , in timp ce urla la tine si iti reproseaza '' ai uitat ca sunt singurul care te-a iubit asa cum erai? '' Imbratisarile nu mai au nimic special. Nici macar sexul nu ti provoaca nimic. Arunca cu vorbe , crezand ...